Marin Andreea Banica

Firma bucuresteana Primustrans SRL si-a castigat notorietatea pe care o are in prezent odata cu introducerea serviciilor de inchirieri auto rent a car Bucuresti, inchirieri masini cu sofer sau fara, transfer de la sau catre aeroport si desigur… a calatoriilor planificate in jurul capitalei sau in restul tarii.

Nu va lasati pacaliti de preturile mici ale masinilor, acestea sunt dotate cu cele mai moderne sisteme de securitate. Serviciul de rent a car este prezent in oferta firmei de aproape 7 ani, timp in care Primustrans si-a concentrat intreaga activitate in jurul nevoilor clientului.

Daca stai la casa este destul de probabil faptul ca ai avut de-a face cu aceste aratari macar odata. Pentru combaterea rozatoarelor, o conditie esentiala este reprezentata de asigurarea si mentinerea unei curatenii cat mai efici­ente in toate incaperile si cu deosebire in bucatarie, camara, pivnita etc., precum si de depozitarea corecta a gunoiului menajer. Aceste ma­suri vor duce la infometarea rozatoarelor, care vor parasi locuinta. Desigur este recomandabila, ca o completare a masurilor de curatenie, folosirea capcanelor mecanice (curse) si a substantelor chimice, a caror manevrare trebuie facuta cu prudenta si in limita recomandarilor care insotesc fiecare produs.

rozatoare

Cateva sfaturi cu privire la pastrarea mierii

• mierea nu se pastreaza decat in ambalaje perfect curate, din sticla sau aluminiu. Nu puneti miere in ele pe con­siderentul ca au continut tot miere. Pelicula de miere veche contine germeni de fermentatie care insamanteaza mierea noua si aceasta va fermenta la rindul ei, schimbindu-si gustul si mirosul;
• mierea nu se va pastra niciodata in vase confectionate din zinc, cupru, plumb sau aliajele lor deoarece, sub actiunea acizilor din miere se formeaza compusi chimici ce pot da into­xicafii grave. Nici armbalajele din fier nu sint indicate, deoa­rece in urma corodarii fierului la contactul prelungit cu acizii continuti de miere, aceasta va capata gust si miros neplacut;
• borcanele cu miere nu trebuie tinute la un loc cu recipienti ce contin substante eliminand mirosuri (vopsele, car­buranti, esente) deoarece mierea prinde usor miros. De aseme­nea, nu se pune vasul cu miere descoperit in apropierea unor substante higroscopice ce favorizeaza mentinerea umiditatii in aer (sarea), aceasta contribuind la o fermentatie accelerata a mierii.
• tinerea ambalata in borcane de sticla va fi ferita de lumina care favorizeaza, de asemenea, deprecierea calitatilor mierii, lucru ce poate fi usor observat datorita schimbarii culorii mierii (culoarea se inchide) ;
• mierea ce a cristalizat, pentru a fi folosita din nou in stare fluida. Incalziti-o punand recipientul intr-o baie de apa fierbinte, in nici un caz direct pe foc. Atentie, nu trebuie incalzita decat acea cantitate ce va folosi o singura data, deoarece mierea incalzita fermenteaza mult mai usor, depre­ciindu-se.

miere

5 linguri miere, 200 g gris, 150 g zahar pudra, 5 oua, 3 linguri apa calduta, 100 g nuci date prin masina, 20 g ciocolata, coaja rasa de la o jumatate lamaie, un varf de cutit bicarbonat de amoniu, 300 g visine din compot, 100 g gem de visine, nuci pisate (dupa gust) 4 linguri de miere.

Ouale intregi, apa, bicarbonatul de amoniu, coaja de lamaie, ciocolata rasa si zaharul se amesteca spuma. Se adauga faina, in care am amestecat, in prealabil, visinile curatate de samburi si tocate marunt; Se omogeni­zeaza. Compozitia de mai sus se toarna intr-o forma mai plata, tapetata cu hartie si se coace la foc potrivit, timp de 40-45 minute. Amestecam gemul de visine cu lingura de miere ramasa, adaugam nucile pisate si, cu aceasta compozitie, un­gem pe deasupra prajitura, dupa ce s-a racit. Se taie in forma de semilune.

Aparate speciale au dovedit, asa cum am mai spus, ca afara de sunetele obisnuite delfinii mai produc o alta categorie de unde sonore, cu frec­vente de peste 20 000 hertzi, adica ultrasunete.

Asemenea sunete produc si alte mamifere, cum sunt liliecii, dar spre deosebire de acestia, la delfini ele au capatat o semnificatie mai larga, indeplinind roluri mult mai complexe.

De altfel, daca ne gandim la faptul ca urechea delfinilor este capabila sa auda sunetele cu frecvente de peste 20 000 Hz, trebuie sa admitem ca ei sunt capabili sa le si emita, deoarece in alta si­tualie receptionarea lor n-ar mai avea sens.

Ca si prima categorie de sunete, ultrasunetele sant folosite de delfini pentru a comunica intre ei si in plus, pentru a se orienta in timpul migra­tiilor sau al scufundarilor, pentru a depista hrana si chiar pentru a recunoaste unele obiecte sau animale, ca si marimea acestora.

Numeroase si complicate experiente, facute in delfinarii, au demonstrat ca delfinii nu emit astfel de sunete daca nu au nevoie sau daca nu, au in preajma lor un alt delfin cu care sa „stea de vorba”. Chiar daca, sa zicem, cei doi delfini se afla in bazine diferite, dar atat de apropiate ca sa se poata auzi, ei comunica necontenit. In situatia ca intre ei s-ar interpune un zid izolator fonic, care sa opreasca trecerea undelor emise de unul din delfini, celalalt nu va mai raspunde si-n consecinta si primul se va opri din „transmi­sie”. Daca in „discutia” delfinilor intervin cerce­tatorii, cu ajutorul aparatelor de emis ultrasunete, acestia manifesta suparare, afisata printr-o stare de agitatie, insolita de producerea de fluieraturi, macaituri etc.

Ultrasunetele dau delfinilor posibilitatea sa se ajute intre ei atunci cand este cazul. De exemplu, delfinii bolnavi le emit sub forma unor S.O.S.-uri adica a cererilor de ajutor si imediat cei din jur sosesc la „fata locului” si le dau ingrijirile necesare, care constau, de obicei, in ridicarea delfi­nului bolnav la suprafata apei, pentru a-i inlesni respiratia. In cazul in care un pui de delfin a scapat de sub supraveghere si un rechin neobser­vat ajunge prin apropiere, prima reactie a puiului cand il vede este de a cere ajutor, cerere care se face tot prin semnale ultrasonore.

lata, asadar, numai cateva exemple referitoare la rolul pe care il joaca ultrasunetele in viata de toate zilele a del­finilor.

Interesant este faptul ca undele ultrasonore se pot produce simultan si independent de cele sonore, aceasta ingreunand mult intelegerea de­plina a modului cum se produc ele.